Testimoniale

Testimoniale

Domnul profesor

Silviu Ionel Ștefăniță

voluntar Crucea Roșie

În câteva cuvinte pot să spun despre mine că atunci când mă implic într-o activitate o fac cu dăruire și cu speranța că modific pozitiv spiritul și trăirea copiilor care văd în profesor un posibil model de urmat. De aceea, cu voință și mici sacrificii dau o parte din mine, omul, celor mici.

Încă din primele zile ale anunțării proiectului Colgate am remarcat copii dornici să afle cât mai multe informații despre personajele care se aflau pe posterul afișat în două locuri din școală. Vorba despre noutățile pe care urmau să le afle a zburat foarte repede, mai ales prin „scurgerile de informații” voite din partea învățătorilor. Știau că va fi frumos, cu desene animate și cu mici surprize.

Prima zi a atras pe micuții deja fără dințișori din clasele pregătitoare care, cu emoție, s-au așezat pe scaune, liniștiți, cu ochii lucind de curiozitate. Discuțiile legate de igiena orală i-au animat și, dacă la început am pus eu întrebări, mai departe au început ei să întrebe. Atracția principală însă a fost filmulețul de desene animate unde au descoperit personajele. Dințosu’ a provocat râs și voie bună iar distrugerea bacteriilor satisfacție.

„Eliberarea” din cutii a mulajelor cu dinți a stârnit un oooo! general urmat apoi de întrebarea „Mă mușcă?” a unei marunțele fără dințișori. Interesul a crescut pe măsură ce le erau explicate regulile de igienă dentară și de periaj, fiecare dorind să manevreze „gura cu dinți”.

O altă mare surpriză a fost faptul că dinții ieșeau și erau trași înapoi de benzi de cauciuc, lucru care iarăși i-a făcut curioși. Zilele următoare au fost la fel de pline de curiozitate, fiecare grup de elevi instruiți stimulându-i cu povești și impresii pe ceilalți care urmau în altă zi. Așteptarea era grea! M-am simțit foarte bine să știu că pot crea și eu o astfel de emoție copiilor!

Pe măsură ce instruiam copiii îmi dădeam seama că unii dintre ei chiar nu folosiseră niciodată o periuță de dinți și nici nu cunoșteau gustul unei paste de dinți, nu mai vorbesc de ața dentară sau apa de gură! Cadoul și programul de periaj dentar i-a încurcat pe unii copii. Am observat că un copil de la o clasă a III-a sau a IV-a avea dinții înnegriți și l-am întrebat dacă acasă se spală pe dinți. Răspunsul a fost amețitor „Nu mă spăl că pierd sânge!” Bineînțeles că așa i-au spus părinții, mi-a zis.

Cel mai frumos a fost momentul final, când toți copiii își doreau cât mai multe bacterii pe mâini, iar unii chiar le-au primit. Un băiețel mi-a spus că „vreau să le păstrez cât mai mult!”, deși trebuia să meargă la toaletă să le spele. Îngrămădeala de la baie, și la băieți și la fete, urmată de râsete, bucurie și spumă m-a făcut să știu că am reușit să transmit ceea ce a trebuit.

Ce ne povestesc copiii

Doamna învățătoare

Melania Moroianu

comuna Radu Tudoran

Sunt copiii noștri ‘mișcați’ de activitățile educative ale instituțiilor școlare? În urma acestui proiect pot spune că, cel puțin cei mici, în marea lor majoritate, da!

Am avut bucuria să am parte, cu ocazia acestui proiect, de satisfacțiile pe care le au doamnele învățătoare atunci când prezintă, în fața unor fețișoare numai ochi și urechi, lucruri interesante și atractive. A fost interesant să vezi cum fiecare cuvânt e absorbit, cum tremurau de emoție în timp ce puneau mâna pe mulaj și simulau spălatul pe dinți corect, în timp ce așteptau cu nerăbdare să le vină rândul la ștampilat.

A fost interesant când, la o clasă, am intrat să comunic ceva doamnei învățătoare la o săptămână după derularea activității și multi copii au venit să îmi dea raportul cu privire la completarea calendarului, câte zile au mai rămas de marcat. Frumos a fost și într-o zi când, trecând pe culoarul școlii, aud un copil cum îi transmite mamei că eu sunt doamna de franceză care le-a arătat cum să se spele pe dinți și i-a dat cadoul.

M-am bucurat în același timp să constat că doamnele învățătoare au apreciat acest proiect, atât pentru instruirea oferită, cât si pentru faptul că elevii au fost recompensați într-un fel, lucru pe care cei mici îl apreciază.

A fost într-adevăr puțin de muncă, un timp de lucru suplimentar, dar cred că a meritat. De fapt, a fost o activitate în care m-am implicat cu plăcere și pe care mi-ar fi plăcut să o fac și eu când eram de vârsta lor. Așa poate aș fi conștientizat de mică ce înseamnă igiena dentară, ce avantaje aduce și poate astăzi… aș fi avut parte de toată dantura naturală.

Ce ne povestesc copiii